Puterea Cuvintelor

Cărţile sunt prieteni reci, dar siguri.- Victor Hugo




O invazie extraterestra distruge omenirea in patru Valuri succesive de nenorociri. Dar Al Cincilea Val este cel mai periculos, pentru ca de data asta putinii pamanteni ramasi in viata nu stiu nici macar ce ii ameninta, cu atat mai putin cum sa infrunte pericolul. Cassie, o adolescenta curajoasa de 16 ani, are o singura dorinta: sa isi salveze fratiorul – iar pentru asta nu se da in laturi de la nimic. 
Inaintea atacului, Ben Parish era un baiat obisnuit, dintr-un liceu obisnuit. Acum este soldat si se vede obligat sa aleaga intre a avea incredere si a deznadajdui, intre a se supune si a se razvrati, intre a-si face datoria si a-si salva prietenii, intre viata si moarte.









Recenzie:


Un volum captivant care te tine cu sufletul la gura, emotionant si tulburator care te face sa iti pui intrebari de indata ce citesti cateva capitole, Al cincilea val a fost o carte superba care merita citita. Pe scurt, a fost o carte de care m-am indragostit imediat ce am citit doar cateva pagini. Minunatul Rick are un talent la scris pe cum am eu talent la mancat o ciocolata Milka in doar cateva minute. Modul lui de a scrie te ajuta sa pasesti incetul cu incetul in lumea creata de el. O lume in care extraterestrii hotarasc sa atace minunata noastra planeta albastra si sa ucida intreaga populatie a acesteia in doar cateva valuri.
   






  „Primul Val s-a instalat fara mare tam-tam. N-a fost dramatic. Nu a fost cu soc si groaza.
Doar au palpait un pic luminile.
Becul s-a stins deasupra capului doamnei Paulos.
 Ecranul telefonului mi s-a stins”.-Cassie.






Primul val a fost cel mai slab dupa parerea mea, dar si unul puternic. Doar imagineaza-ti ca lumea in care traim fiind toata inconjurata de electricitate si tehnologie, dispare. Tot curentul electric, absolut tot ce tine de electricitate este distrus. Masinile nu pot functiona, telefonale mobile, nimic.
Toate acestea au fost distruse in doar cateva minute.
Al doilea val a distrus in mare parte planeta. Cutremure, tsunami-uri si tot ce tine de natura.
Cel de-al treilea a fost boala ce a ucis cea mai mare parte din populatia intregului glob.

„O sa mori si nimeni nu poate sa opreasca lucrul asta. Tu, eu, toata lumea care a mai ramas pe planeta asta mare, frumoasa si albastra o sa moara si o sa le faca lor loc.” –Vosch.

Dupa toate aceste atacuri, doar cei puternici raman in viata. Iar ei o sa fie viitorii razboinici care isi vor da viata incercand sa ucida inamicul.  

„O sa te invat sa iubesti moartea. O sa te golesc de durere si vina si autocompatimire si o sa te umplu de ura si viclenie si spirit de razbunare. O sa-mi fac ultima deschidere aici, Benjamin Thomas Parish. Iar tu vei fi campul meu de lupta.” –Vosch.

Personaje:
Cassie, unul din personajele pe care le-am admirat prin modul lor de gandire, o fata curajoasa si sarcastica de doar 16 ani, alege sa lupte si chiar sa ucida pe oricine ii sta in cale pentru a-si indeplinii promisiunea facuta fratiorului ei mai mic Sammy.




Asa ma cheama.
„Cassie. Cassie nu vine de la Cassandra. Nici de la Cassidy. Ci de la Cassiopia, constelatia de pe cerul nordic.”


Sammy este un personaj destept care cu timpul va devenii un baietel puternic si abitios. I-am admirat modul de a intelege lucrurile, iar inocenta lui mi-a frant inima. Unul din copiii fara nici o vina, intr-un razboi deastruos.

„Eu sunt Sam, dar toata lumea imi spune Sammy. In afara de Cassie. Cassie imi spune Sams”.



Ben Parish, inainte ca Ceilalti sa atace planeta in diferite moduri, a fost tipul cool al intregului liceu dupa care toate fetele lesinau daca primeau un simplu zambet din partea lui, mai ales Cassie. Dar acum ca tot ce i-a ramas este un medalion si trecutul straniu si crud, devine un personaj puternic, cu o dorinta arzatoare de a distruge toti inamicii planetei. 

„Ben era un bleg, un molau, un papa-lapte.
Nu si Zombi. Zombi e tot ceea ce Ben nu era. Zombi e un dur. Zombi e beton. Zombi e rece ca gheata.”

De-a lungul volumului am observat increderea si relatia puternica de prietenie a personajelor. Pierderile si infrangerile ii ajuta sa se maturizeze si sa se acomodeze la orice situatie. Intr-o lumea stranie si dezastruasa Cassie, Sam, Zombie si nu numai, incearca sa se lupte cu puterile superioare. Al cincilea val a fost una din cartile pe care le-am iubit inca de la primele pagini si v-o recomand cu drag.
Share
Tweet
Pin
Share
No comentarii

Alchimistul, extraordinarul roman al lui Paulo Coelho, a inspirat milioane de cititori din intreaga lume. Cartea, uluitoare prin simplitatea si intelepciunea ei, este povestea unui pastor andaluz pe nume Santiago care isi paraseste casa din Spania, aventurandu-se in desertul egiptean pentru a gasi o comoara ingropata in Piramide. Nimeni nu stie care este comoara sau daca Santiago va avea puterea sa depaseasca obstacolele intalnite in drumul prin desert. Dar ceea ce incepe ca o calatorie in cautarea unor bunuri lumesti se transforma treptat in descoperirea comorii ascunse inlauntrul sau.
Plina de culoare, evocatoare si profund umana, povestea lui Santiago este o marturie etern valabila despre cum ne putem schimba urmandu-ne visele si despre cat este de important sa ne ascultam inima.




Recenzie: 

O prietena, care avea de gand sa citeasca aceasta carte, mi-a povestit cateva detalii despre ea si felul in care Paulo Coelho scrie. Mi-a dat detalii mici, fara spoilere care sa-mi distruga lectura, mi-a spus cat stia si ea de vreme ce vroia sa o citeasca. Mi-a mai spus si ca din auzitele ei cartea asta te schimba. Ca iti schimba modul de gandire si iti ramanea in suflet. 

Jumatate din mine a crezut-o, iar cealalta jumatate s-a intrebat cum e posibil ca o carte sa te schimbe? Adica, e o carte, o simpla poveste. Ramasul ei in sufletul tau, asta da, e posibil si se mai intampla cand pui suflet la o carte care iti place foarte mult, dar sa te schimbe? 

Am subestimat cartea asta la inceput si ma bucur din suflet ca am facut-o pentru ca altfel nu as fi adorat-o si nu m-as fi indragostit atat de mult de ea pe cat am facut-o acum.

Ma bucur ca am ascultat de sfatul prietenei mele si ma bucur ca am citit cartea din pura curiozitate, de a afla cum cartile iti schimba modul de gandire si cum ele iti raman in suflet pentru o buna perioada de vreme.

Cartea asta mi-a ramas, nu doar in suflet ci si in minte. 

Uite ca eu am subestimat o carte pe care am ajuns sa o ador, sa o citesc cu sufletul la gura. 

Achimistul, a fost una din putinele carti, de pana acum, probabil, pe care le-am citit pana in miez de noapte. Am terminat cartea acum cateva zile, probabil 3, dar memoria inca imi e proaspata si inca imi reamintesc fiecare detaliu. 

De la dorinta pastorului de a calatorii in lumea intreaga, pana la momentul in care a ajuns la poalele Piramidelor din Egipt. 

Calatoria lui m-a invatat ca toate lucrurile se intampla cu un motiv, iar toata lumea are calatoria lui pe care trebuie sa o faca, pentru a intelege lumea si chiar pe el insasi.

Am invatat ca de cele mai multe ori, comoara pe care o cautam, fie iubirea, prietenia sau orice altceva, se afla chiar sub nasul nostru, dar in drum ce o cautam invatam din greseli, cunoastem oameni, oferim ajutor care ni se va returna dupa un anumit timp.

Am mai invatat ca bunatatea e rasplatita cu bunatatea si ura este rasplatita cu ura.

Am invatat atat de multe lucruri citind aceasta carte si ma bucur nespus de mult ca am reusit sa o citesc. 

Sper ca si voi o sa cititi cartea asta in viitorul apropiat si daca nu, atunci nu pierdeti sansa. E o carte foarte frumoasa.
O mica povestioara care a fost la inceput si mi-a placut foarte mult: 

Prolog 

Alchimistul lua o carte pe care o adusese cineva din caravana. Tomul era fara coperta, dar reusi sa-i identifice autorul: Oscar Wilde. În timp ce-i rasfoia paginile, gasi o povestire despre Narcis. Alchimistul cunostea legenda lui Narcis, frumosul baiat care-si contempla zilnic propria frumusete într-un lac. Era atît de fascinat de el însusi ca într-o buna zi a cazut în lac si a murit înecat. În locul acela, a aparut o floare care s-a numit narcisa.
Dar nu asa îsi încheia Oscar Wilde povestirea. El spunea ca atunci cînd a murit Narcis, au venit naiadele ( zeitele izvoarelor si ale padurii ) si au vazut lacul transformat dintr-unul cu apa dulce, într-un ulcior cu lacrimi sarate.
- De ce plîngi? au întrebat naiadele.
- Plîng pentru Narcis, raspunse lacul.
- Ah, nu-i de mirare ca plîngi pentru Narcis, continuara ele.
La urma urmelor, desi noi am alergat mereu dupa el prin padure, tu erai singurul care puteai sa-i contempli de aproape frumusetea.
- Dar Narcis era frumos? întreba lacul.
- Cine altul poate sti mai bine decît tine? raspunsera, surprinse, naiadele. La urma urmelor, doar pe marginile tale se apleca el în fiecare zi.
Lacul ramase tacut o vreme. Într-un tîrziu, zise:
- Îl plîng pe Narcis, dar niciodata n-am stiut ca el era frumos.
Îl plîng pe Narcis pentru ca de fiecare data cînd se apleca deasupra apelor mele, eu puteam sa vad reflectata, în fundul ochilor lui, propria-mi frumusete.
"Ce povestire frumoasa", spuse Alchimistul.









Share
Tweet
Pin
Share
No comentarii
Prieteni si dusmani. Pericol si magie. Viata si moarte.
Majoritatea copiilor ar face orice pentru a trece Testul Fierului. Nu si Callum Hunt. El vrea sa-l pice. Toata viata lui, Call a fost avertizat de tatal lui sa stea departe de magie. Daca trece Testul Fierului si este admis la Scoala de magie Magisterium, e sigur ca il vor astepta numai lucruri rele.Asa ca face tot posibilul s-o dea in bara, dar rateaza esecul.
Acum, Magisterium il asteapta. Este un loc pe cat de senzational, pe atat de sinistru, avand sumbre conexiuni cu trecutul lui si ascunzand itele unui viitor incert. Testul Fierului este doar inceputul, marele examen este inca o himera…





Recenzie: 

Testul fierului, primul volum din seria Scoala de magie Magisterium este unul din volumele mele favorite, despre si cu vrajitori pe care le-am citit pana acum. Recunosc ca nu am citit foarte multe carti de acest gen, dar ce-i drept este ca le ador. Ador sa-mi imaginez o lume in care oamenii au puteri magice pe care le pot folosii in scopul binelui sau al raului.
Probabil ar trebuii sa-i multumesc scriitoarei J. K. Rowling pentru aceasta placere, pentru seria de carti populara creeata de ea si de care sunt sigura ca toata lumea a auzit, Harry Potter.

Nu am citit decat prima carte si daca stau bine sa ma gandesc mi-au mai ramas cateva pagini neterminate, dar promit ca o sa fac un maraton Harry Potter si o sa citesc toate cartile una dupa alta. 

S-a spus ca Testul Fierului este foarte asemanatoare cu cartile Harry Potter, insa nu este deloc asa. 

Este adevarat ca sunt cateva asemanari intre cele doua serii, cu toate ca a fost publicata decat prima carte si cea de a doua o sa apara in America in toamna aceasta (sunt foarte entuziasmata si de abia astept sa citesc continuarea. Timpul asta de cateva luni pare sa fi fost ani,). 

Aceste asemanari ar fi: 
-este un castel de magie unde sunt instruiti tinerii vrajitori
-sunt ca personaje principale o fata si doi baieti 
-este si un personaj malefic.

Dar:
-normal ca este un castel magic, asta e intalnita in multe carti
-normal ca sunt cateva personaje principale
-normal ca fiecare carte are un personaj negativ.

Mie una mi-a placut cartea foarte mult. Am citit-o chiar cu cateva saptamani dupa aparitia acesteia si a fost draguta.
Lumea creeata de cele doua faimoase autoare, este una total diferita fata de cea a lui Harry Potter. 
Mi-a placut modul in care autoarele descriau pentru ca se axeaza pe prietenia lor, a lui Call, Tamara si Aaron. Ei fiind de o varsta frageda, se comporta ca niste copiii normali, iar relatia lor de prietenie este in plina dezvoltare. 

Micile detalii originale si frumos gandite, mi-au placut cel mai mult. Autoarele au creeat cateva 'specimene' magice care mi s-au parut foarte originale si bine puse la punct. 

Fiecare clasa din Scoala Magiserium are cate un nume diferit si semnificativ, care de asemenea mi-au placut la nebunie, iar numele scolii 'Magisterium' e foarte fain si mi-a placut la nebunie aceasta idee. 

Coperta primului volum, este foarte frumoasa si o ador, iar cea de-a doua este la fel de umitoare. 

Astept cu mare drag sa citesc si volumul urmator sau toate ce vor urma. 
Share
Tweet
Pin
Share
No comentarii
Newer Posts
Older Posts

Follow Me

  • tumblr
  • goodreads
  • IMDb

Goodreads

Georgiana's bookshelf: currently-reading

Octopussy
Octopussy
by Cristina Boncea
tagged: currently-reading

goodreads.com

recent posts

Preferata

Adam si Eva de Liviu Rebreanu

Blog Archive

  • martie 2019 (1)
  • ianuarie 2018 (1)
  • iulie 2017 (2)
  • iunie 2017 (1)
  • mai 2017 (2)
  • martie 2017 (3)
  • februarie 2017 (6)
  • aprilie 2016 (2)
  • ianuarie 2016 (1)
  • decembrie 2015 (2)
  • noiembrie 2015 (2)
  • octombrie 2015 (3)
  • septembrie 2015 (1)

Faceți căutări pe acest blog

V.G. Un produs Blogger.


FOLLOW ME @INSTAGRAM





Created with by BeautyTemplates | Distributed by Blogger