Adam si Eva de Liviu Rebreanu
Ca tema principala este dragostea,
mai apoi fiind destinul, credinta, reincarnarea mai ales. Inca de cand ma stiu,
cred in reincarnare, ceva din interiorul meu a stiut din totdeauna ca asta
exista. Nu imi amintesc daca acest termen al reincarnarii a fost bagat in capul
meu cu o palnie a manipularii, de pe la vreun show TV inca de cand eram mica,
dar am fost atrasa de idea de reincarnare. A fost o curiozitate a mea. Ma
intrebam ce as fi putut fi in alta viata si daca are legatura cu personalitatea mea sau cu ce voi fi in viitor. Consideram deja-vu-urile, ciudate, dar in acelasi timp eram fascinata de ele.
Revenind la Adam si Eva, romanul
este format din 7 povestiri, 7 lumi diferite, 7 Adami si 7 Eve. Simbolistica
este foarte importanta in acest roman. 7 este considerat numarul sfant.
Personajul principal, Toma Novac,
trece prin mai multe vieti, cu ocupatii diferite.
In prima viata este pastor in
India, mai apoi guvernator în Egipt, scrib în Babilon,
cavaler roman în Roma în epoca domniei împăratului Tiberiu,
călugăr în Germania medievală, medic în Franța revoluției franceze, și în fine profesor
universitar la București.
Toma Novac este prieten foarte bun
cu Aleman care ii destainuie secretul destinului si acela ca doar in cea de-a
saptea viata,omul, isi regaseste sufletul pereche si sfarseste implinit unde pe
patul de moarte, in privirea sa, se poate observa o caldura imensa.
Inceputul este unul antrenant,
care ne capteaza imediat atentia si dorinta de a desoperii parerea lui
Rebreanu.
"Era o dimineață de mai când a întâlnit-o, întâmplător, pe o stradă plină de lume. A recunoscut-o înainte de a se apropia de dânsa, deși n-o mai văzuse niciodată. De câteva zile inima lui o aștepta și o căuta. Și a găsit-o printre miile de oameni indiferenți. I-a zărit mai întâi ochii verzi cu luminile calde și moi. S-a cutremurat până în temeliile ființei lui, ca și când i s-ar fi lămurit fulgerător toate misterele vieții. Apoi li s-au încrucișat privirile și din uimirea ei a înțeles că și ea l-a recunoscut, deși nu l-a mai văzut niciodată. Mergea la brațul unui bărbat străin, dar Toma simțea cum inima ei rămânea în urmă lângă inima lui."
A fost putin grea de citit la
inceputul fiecarei povestiri, deoarece era descrisa viata personajului
principal. Citeam cu sufletul la gura si asteptam sa vina punctual culminant,
unde el o va intalni pe ea, iar acel deja-vu pe care il aveau amandoi cum ca
intr-o alta viata se mai intalnisera, era asa dulce, dar apoi despartirea era
dezamagitoare.
Sunt cazuri in care Adam are deja tot ce un om isi putea dori vreodata; un loc de munca acceptabil, familie, copii, avere, dar deodata apare Eva, sufletul sau pereche. Amandoi au parte de o dorinta nestapanita de a se avea unul pe celalalt. In cazul acesta, "acei care se iubesc au drept de viață și de moarte, unul asupra celuilalt."(Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Camil Petrescu).
Romanul se desfasoara in jurul credintei, chiar daca uneori, Adam este ateu - asta mi-a placut cel mai mult la scrierea lui Rebreanu. Intr-un singur caz, Adam era atat de devotat credintei, fiind calugar in Germania medievala, incat a trait nestiind ce este iubirea. Asta mi-a demonstrat ca nu trebuie sa fim atat de devotati unei cauze, incat sa pierdem dragostea sau sa nu avem nici macar curajul de a o cauta.
"Pe Maria o cauți, Hans? De ce n-ai căutat-o aievea până azi? Ți-ai pierdut viața împotrivindu-te voințelor mele, în loc să o urmărești numai pe ea! N-ai iubit niciodată, nefericitule, și doar nimic nu-i mai prețios în lume ca iubirea femeii!"
Daca cineva, vreodata, spune ca Rebreanu nu e romantic, o sa-i dau peste gura.
“Îl vedea numai pe el și el era acuma toată lumea ei.”
“Când n-o mai văzu, se simți brusc atât de singur, parcă și-ar fi pierdut sufletul.”
"Au fost un singur suflet in doi oameni."
" Numai pe ea o mai vedea, parcă ar fi dispărut lumea întreagă."
“De-abia
acuma își dădu seama că până la inima fecioarei e o cale atât de lungă că o
singură viață nu va ajunge poate s-o străbată.”
“Fericirea îl copleși. Uită toate primejdiile, toată lumea în îmbrățișarea ei. El
și ea erau începutul și sfârșitul.”
Am citit Adam si Eva in decembrie 2016 si cu mana pe inima pot spune ca este cartea mea preferata din toate punctele de vedere. Daca va plac subiectele urmatoare, trebuie neaparat sa o cititi: reincarnare, suflete pereche, credinta, simbolistica, puterea destinului si iubirea. Rebreanu s-a intrecut pe el scriind o astfel de capodopera.
Am invatat ca iubirea te gaseste intotdeauna si te schimba. E imposibil sa opresti asta. Iti schimba gandirea, depinde de cum o lasi sa te influenteze, negativ sau pozitiv. Pe mine m-a influentat in ambele cazuri si nu stiu daca sunt bine cu adevarat. Insa stiu ca m-a schimbat total si mi-e teama ca in rau.
0 comentarii