De veghe in lanul de secara de J.D. Salinger
J.D. Salinger a creat un adolescent tipic.
Se plange mereu, isi doreste moartea, are anxietate, se simte
intotdeauna singur, este hipersensibil s.a.m.d. pentru ca asta suntem noi
adolescentii. Suntem enervanti, plangaciosi, dramatici si avem nevoie de
atentie, dar mai ales de intelegere.
Lumea falsa de care este inconjurat Holden il face sa fie nepasator. Si il inteleg. Atat de multe lucruri ma supara in
legatura cu societatea si modul de gandire al oamenilor, insa parerea mea este
doar o alta parere langa multe altele, care nu poate schimba nimic.
Este amabil si vorbaret, apreciaza sinceritatea indiferent
daca este una rautacioasa chiar in legatura cu el. Dorind sa vorbeasca cu
cineva, cu oricine, incearca sa vorbeasca cu o prostituata, dar aceasta il
ignora.
Eu una il caracterizez si neatent pentru ca Holden, in caz
ca nu stiti, cutreiera New York-ul in miezul noptii cu o nepasare umitoare. Ma
asteptam oricand sa se intample vreo nebunie, iar un hot sa il bata, jefuiasca,
iar romanul sa aiba un sfarsit banal. Slava Cerului ca nu a fost asa. Frecventeaza tot mai des cluburile si barurile de noapte,
incercand mereu sa isi comande o bautura alcoolica, dar din pacate primea
mereu Coca-Cola.
Pe langa toate astea, a avut parte de o pierdere dureroasa
in familie care, cred eu, l-a facut sa se inchida in el.
Cat de mult m-am
regasit in De veghe in lanul de secara.
Holden este descris drept un adolescent confuz, singur si deprimat,
fiind inconjurat de ipocriti la tot pasul. Satul pana peste cap, renunta sa isi
dea silinta la scoala, chiar daca nu era un baiat prost deoarece citea mult,
iar parerile lui in legatura cu lumea sunt cat se poate de adevar.
De vreme ce Holden e adolescentul tipic, m-a ajutat sa
realizez ca nu sunt chiar atat de singura, ca daca un personaj dintr-un clasic de
renume se simte asa, poate sunt multi altii in toata lumea care se confrunta cu
problemele adolescentine. Tradari, probleme in familie sau la scoala.
Precum Holden, nu excelez in multe materii si am doar note
de trecere la acestea deoarece pur si simplu nu ma pot concentra la ceva care chiar NU imi place.
Apropo de viitor, nici Holden nu stia ce ar putea sa faca cu
viata lui. Sentimentul asta de confuzie e intalnit la tot mai multi oameni
indiferent de varsta, nu-i asa?
Holden citea mult, la fel si eu. Cu toate ca nici la limba si
literatura romana nu excelez asa bine. Nu, nu sunt proasta, batuta in cap sau
incompetenta. Doar lenesa si nepasatoare, uneori… Bine, bine, recunosc! Mereu.
Depresia si singuratatea imi bat si mie la usa destul de
des si mereu pe neasteptate, dar asta ma face sa fiu adolescenta, nu? O mica
plangacioasa, hipersensibila cu nevoie de atentie.
Sunt sigura ca daca omenirea s-ar muta pe o nava spatiala sau ar coloniza pe o alta
planeta si romanul acesta ar pica in mainile unui tanar de 16-17 ani, ar
simti aceleasi lucruri pe care le-au simtit toti cititorii acestui roman de
pana acum.
0 comentarii